pregătindu-se să urce primăvara în muguri.
Copacii miraţi se-nfioară jelind
în tăcere, 'nălţându-şi despuiatele trupuri.
Când un om oboseşte nu se scutură-n vânt,
nu-şi trimite cuvântul să zacă-n tăcere,
dar se-mbracă în iarnă şi ninge albind
mirări peste gânduri rămase stinghere.
Toamna-i incendiu fără fum şi cenuşă,
e iz de pământ înmuiat pe cărare.
Un om lasă-n urmă deschisă o uşă
şi urme de paşi pe inimi, pe zare.
Toamna se stinge în albul ninsorii.
Un om se aprinde printre fulgi de zăpadă.
Lumina lor blândă-i călăuză spre zorii
în care nu uită niciodată să creadă.
Mi-e toamna duioasă, cu gust de ninsoare
destrămată-n cuvinte albastre, rimând.
Mă rezem cu fruntea pe-un umăr de zare,
las inima-n cuib de zăpadă, plăpând.
Frunzele au nevoie de-o iarnă
ca să urce în muguri, lumina s-o prindă.
Un om are muguri care trec peste toamnă,
iar înflorirea i-e mereu renăscândă.
E toamna aceasta cu gust de plecare,
dar mugurii sunt şi rodul e dar.
Cu toate c-aş vrea, parcă nu doare tare,
un om ninge cald în cuvinte cu har.
C-un pas mai departe, dar cu gândul aproape
ne suntem, rămânem şi ningem cuvânt,
ea cu zăpezi potolite pe pleoape,
eu ning cu frunze peste pământ.
(2014)
Ultima psi-luneală sau prima provocare de luni, cum vreţi să-i spuneţi. Au scris sub acelaşi titlu şi se înscriu în tabelul găzduit pentru ultima oară de psi jucăuşii din Clubul cuvintelor.
..azi am un gând către psi, care a lăsat gustul toamnei in noi să ne fie semn şi nu renuntare; am gustul frumosului pe care nu -l pot deduce dar stiu ca e plăcut, am gust de toamnă ...altfel, al unui an altfel. Las mărturie aceste randuri şi aştept ca toamna viitoare sa-mi arate ca va fi mai buna ca cea de acum. Te imbratisez, Carmen, iti urez incă o dată la multi ani şi iti mărturisesc ca te admir, mai ales pentru iubirea ce o porti cuvantului, şi chiar celor 12 cuvinte.
RăspundețiȘtergereCuvinte sublime ați așternut în rimele pașilor tomnatici. Toamnă cu gust de zăpezi calde sper să avem. O toamnă frumoasă și presărată cu zâmbete și împliniri!
RăspundețiȘtergereO rămurică a tremurat a gust de toamnă şi a lăsat o frunză evadată sub raze de soare să plutească spre împlinirea paşilor rătăciţi... La multi ani, Carmen!
RăspundețiȘtergereVă mulţumesc pentru gândurile bune, pentru cuvintele pline de har, pentru urări şi vă rog să-mi iertaţi tăcerea îndelungată. Viaţa mi-a servit o zgâlţâială zdravănă, din fericire fără urmări grave.
RăspundețiȘtergere