Fur clipei de acum

Fur clipei de acum o umbră din trecut.
Poartă în ea un zâmbet înseninat de vreme.
Din tot ce am trăit nu caut ce-a durut
şi înfrumuseţez memorii în poeme.

Clipa de-acum o umplu, astfel, de două ori:
cu ce-mi aduce calea, cu zâmbetul de ieri,
din când în când fugită din clipe închisori,
întoarsă-ntotdeauna la noile poveri.

De-aş fi rămas cuprinsă ca-ntr-un balon de spumă
într-un anume timp, oricât de fericit,
ar fi cum aş fi luat întreaga viaţă-n glumă
şi n-aş fi râs nici eu, nici alţii la sfârşit.
(2014)

Concluzia, rescrisă în versuri, la povestirea "Pe gânduri" a Danei Alistar.