duminică, 27 decembrie 2009

Cântec de leagăn


Copii frumoşi, când moale vine lenea
Şi peste gene ţese umbre dese,
Şi scutură din flori de mac alese,
Pe pleoape, grea de tihna, mierea,

Dormiţi blândeţea somnului adânc.
Odihna nopţii plină e de stele,
Vise cu zâne bune şi cu iele
Se zbat sub pleoapele de prunc.

Un murmur mic de greier vă păzeşte
Şi vă alină câte un suspin,
Se-apleacă luna, din senin,
Şi-n somnul vostru licăreşte.

Pe razele ei mătăsoase
Coboară în culcuşul cald
Păsări cu ochii de smarald
Şi-aripi cu zbateri răcoroase.

Parfumul florilor de vară
Vă mângâie suflarea blândă
Şi spaimele fug să se-ascundă
Şi nu revin în nici o seară.

Copii frumoşi, când moale vine lenea,
Dormiţi blândeţea somnului adânc,
Căci împrejurul fiecărui prunc
Se-adună, cu iubire, toată firea.
(2000)

2 comentarii :

  1. m-a facut sa simt, aceasta poezie , sa doresc sa o recitesc si sa ma aflu si eu printre rindurile ei...

    RăspundețiȘtergere